"Consumul in Romania ar trebui sa scada cu cinci la suta din PIB, iar pe viitor cresterea economica a Romaniei va trebui sa se bazeze mai putin pe consum si mai mult pe investitii si exporturi"
Aceasta declaratie poate fi citita in mai multe moduri:
1. Consumul va scadea cu 5%, cresterea economica nu se poate baza pe acesta, sunt sanse mai mari de crestere bazate pe investitii si exporturi
2.Consumul trebuie sa scada, si dezvoltarea trebuie orientata spre exporturi si investitii
Cateva observatii:
- Consumul este cel care genereaza cifra de afaceri a companiilor. O scadere cu 5% a consumului echivaleaza cu o scadere cu 5% a cifrei de afaceri in economia nationala la societatile orientate spre piata interna. In primul rand mi se pare o atitudine optimista, deoarece ne asteptam la o reducere cu 20% a cheltuielilor publice, ceea ce inseamna deja 5% si daca luam in calcul societatile aflate in dificultate deja, o scadere de 5% poate genera o scadere sub pragul de rentabilitate pentru o buna parte a economiei.
- Intr-o piata de consum in scadere este greu de sustinut un efort investitional destinat pietei interne, deoarece eficienta investitiilor depinde de consum. E periculos sa credem ca pe o piata in scadere va veni cineva sa investeasca.
- Relocarea de activitati productive destinate pietelor internationale este o decizie care tine cont de multi factori. Unul dintre factori este infrastructura de transport, si aici suntem deficitari fata de alte tari vecine. Daca e sa luam in calcul numai costurile generate de uzura mai rapida a mijloacelor de transport si de valoarea stocurilor aflate in tranzit o perioada de timp suplimentara datorita infrastructurii deficitare, o buna parte din avantajele comparative pe care le are Romania sunt spulberate.
- Atragerea rapida de investitii straine directe in conditiile in care numai procesul birocratic de aprobare a unei investitii dureaza intre un an si sase luni si trei ani, in functie de locatie, este dificil de imaginat.
- Instabilitatea politica si lipsa de profesionalism la nivel guvernamental sunt factori de risc considerabili, care vor genera o crestere a rentabilitatii asteptate, prin urmare plaja de activitati care au durate de recuperare in orizontul de timp previzionabil si rate de rentabilitate ridicate este destul de ingusta.
- Stabilizarea politicilor guvernamentale prin implementarea de politici cu un consens larg. Acest fapt ar permite introducerea unor factori de stabilitate in prognoze. Alternanta eventuala la guvernare, sau schimbarea guvernelor nu ar trebui sa afecteze directiile de actiune publica respective.
- Simplificarea si urgentarea proceselor birocratice. De exemplu, pentru toate activitatile de constructii eliberarea unui singur PUZ, care sa poata fi utilizat la toate fazele procesului de aprobare a constructiei. (in prezent trebuie un PUZ pentru autorizatia de constructii, un puz pentru eliberarea numarului de strada, un alt PUZ pentru racordarea la energie electrica, etc)
- Introducerea de elemente de stabilitate in economie. Stabilizarea cursului valutar si a inflatiei sunt un inceput bun, dar nu este nici pe departe suficient.
- Trebuie facuta distinctie intre reforma bazata pe prioritati politice si restructurarea de criza. Cele doua se pot intersecta, dar nu trebuie confundate. In acest moment orice reforme politice trebuie lasate pentru vremuri mai bune. De exemplu, descentralizarea, este un proces care introduce incertitudine si dezorganizare. Acolo unde descentralizarea genereaza o reducere de costuri publice ea se intersecteaza cu restructurarea necesara adaptarii la criza, in rest este un factor de instabilitate.
Va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu